English version

urma2.gif (567 bytes)
Pro Natura
Despre Noi
Proiecte
Alatura-te noua
Cantece
Galeria Foto

urma2.gif (567 bytes)
Retezat
Despre parc
Valoarea naturala
Probleme si amenintari
Galeria Foto

urma2.gif (567 bytes)
Arii Protejate
Necesitatea AP
Definitii/Clasificari AP
AP in lume
AP in România
Baza de date a AP
Amenintari asupra AP
Institutii & Organizatii
Legislatie
Documentatie
Galeria Foto
Opinii & Idei

urma2.gif (567 bytes)ONG-uri Mediu
Emailuri ONG
Adrese ONG
Publicatii
Resurse

VINOVATII FARA VINA

Sunt curat la trup curat la suflet
Vreau sa-i înteleg si sa iubesc
Nu conteaza cât de lung am parul
Important e cât si cum gândesc.
Simt în trup pletosii de altadata
Firea mea e saltul omenesc
Nu conteaza cât de lung am parul
Important e cât si cum gândesc.

R:
Lume, lume, soro lume
De ce esti prea rea de gura?
De ce ne privesti cu ura?
Vinovatii fara vina
Cer sa se faca lumina.

Vreau sa-înalt castele de gândire
Vreau sa fiu lasat sa simt cum cresc
Nu conteaza cât de lung am parul
Mai presus e cât si cum gândesc.
Nu e loc de noi în lumea voastra
Nu-s din noi acei ce ne muncesc
Si tin cont de cât de lung am parul
Nu de cum si cât de mult gândesc.

Hei, voi neatenti la soarta noastra
Hei, noi ce ne credeti pui de drac
Gândurile voastre sunt si ale noastre
Gusturile însa nu ne plac.

UN OM PE NISTE SCARI

E lumea plina de urmari
Eu sunt un om pe niste scari
În sus ce e? În jos-nimic
În jos ce e? În sus-nimic.

Vorbesc cu ceilalti care-au fost
Si-n sus si-n jos si nu-i dezic
Eu însumi spun de locurile
Pe unde-am fost nu e nimic .

Vecinul meu praseste ciori
Vecina mea praseste farduri
Eu sunt un om pe niste scari
Si-un câine ulucind prin garduri .

O data, de mai multe ori
Caci ce pot fi aceste garduri
Decât cazute foste scari
Decât cazute foste garduri.

Vecine, domnule, straine,
Nu înteleg ce-aveti cu mine
Stiu, scarile ne sunt comune
Dar trec atât de rar pe-aici
Portarul însusi poate spune
Ca am ambitii foarte mici.

Din când în când mai vin pe-acasa
De ce va suparati când vin?
Arare talpa mea apasa
Pedalele cu pas strain.

Vecinul meu praseste ciori
Vecina mea praseste farduri
Abia m-am ridicat din garduri
Si mârâind în joase salturi
Eu sunt un om pe niste scari .

Si daca vreti sa fiu balada
Si fiindca eu nu am o stea
Accept, râvnesc, visez sa cada
Un corb nervos la moartea mea .

Si-acuma va implor zâmbiti
În lumea plina de urmari
Voi care farduri si ciori prasiti
Întunecati si spalaciti
Lasati-ma sa fiu pe scari!
Na na na Na na

PLOAIA CARE VA VENI

Sunt un frate tânar, care crede în dreptate,
Am ochi negri, dar am mâinile curate.
Iubesc pletele si ploaia si camasile-nflorate,
Nu raspund când mi se-arunca vorbe-n spate.

Un fapt fara importanta ma poate face sa sper,
Ma-nclin si pun în balanta ce-i sfânt cu ce-i efemer.
Peste tot atârna greu
Teama de sinceritate...

Dar de câte ori, prieteni, n-am surâs cu întristare,
Când sperantele pareau înselatoare.
Când necinstea si prostia si-ascundeau prin gropi norocul,
Stiti de câte ori, prieteni, i-am prins jocul.
Ne-am saturat de palavre, de carti si filme de soc,
Cu vampe, regi si cadavre, cu stele de iarmaroc.

Ploaia care va veni
Le va potopi pe toate.

Ni-e lehamite de marsuri, de tromboane si plocoane,
De blazoane, de canoane si fasoane.
Fiindca banul si prostia sunt pericole morale
Circul vieti ne-a impus salturi mortale.
Deasupra florilor noastre ciuperca cheama a pustiu,
Din cer cad pasari albastre si totusi nu-i prea târziu.

Ploaia care va veni
Le va potopi pe toate.
Sa-ncercam sa facem noi
Un oras fara pacate.
Ploaia care va veni
Le va potopi pe toate.
Ploaia care va veni
Le va potopi pe toate.